ECONOMIE

3.1. Prezentare Generala

3.1.1 Evolutia principalilor indicatori macroeconomici

Anul 2000 a fost marcat de o usoara ameliorare a principalilor indicatori economici si sociali, care au inregistrat cresteri fata de anul precedent.

Nota: Valorile exprimate in lei au fost convertite in dolari la cursul mediu anual de schimb
comunicat de Banca Nationala a Romaniei.,

3.1.2. Produsul intern brut

Produsul intern brut in anul 2000, a avut o valoare de 36,7 miliarde dolari.

Principalele resurse de formare ale PIB in anul 2000

*) Se masoara prin soldul dobinzilor incasate si platite de institutiile de credit, fiind rezultatul activitatii de intermediere financiara a acestora.

3.1.3. Pozitia societatilor comerciale romano-turce in rezultatele totale realizate in anul financiar 1999

3.2. COMERTUL EXTERIOR AL ROMANIEI IN ANUL 2000

3.2.1. Ponderea exportului si importului in comertul exterior

Gradul de acoperire a importurilor FOB cu exporturi FOB a fost de 86,0%.

3.2.2. Principalele tari partenere

3.2.3. Exporturile si importurile pe sectiuni conform CSCI Rev. 3*

* CSCI Rev 3 - Clasificarea Standard de Comert International
Sursa: Institutul National de Statistica si Studii Economice

3.2.4. Realizari pe relatia romano-turca

Turcia este tara fata de care balanta comerciala in anul 2000 a inregistrat cel mai mare excedent.

3.3. AGRICULTURA

3.3.1. Prezentare generala

Suprafata agricola: 14,8 milioane de hectare

Productia agricola - 7526,2 milioane dolari SUA in anul 2000, a scazut cu 14,1% fata de anul 1999. Productia vegetala a reprezentat 61,3% din totalul productiei agricole.

3.3.2. Realizari pe relatia romano-turca

Cota detinuta de societatile romano-turce, pe piata productiei agricole a fost de 0,01%, in anul 1999.

3.4. Industria

Prezentare generala

In anul 2000 industria a inregistrat rezultate pozitive. Productia a crescut in toate sectoarele industriale, comparativ cu anul 1999, fiind cu 8,2% mai mare in volum absolut.

In cadrul industriei prelucratoare, productia s-a majorat in volum absolut in mai mult de jumatate din ramuri, cresteri semnificative inregistrandu-se in ramurile: confectionarea articolelor de imbracaminte, masini si echipamente, chimie si fibre sintetice si artificiale, metalurgie.

Realizari pe relatia romano-turca

Ramurile industriale in care societatile romano-turce au inregistrat rezultate economico-financiare notabile, in anul 1999, sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari.

Societatile romano-turce care si-au desfasurat activitatea in sectorul productiei industriale, in anul 1999, detin ponderi semnificative din totalul rezultatelor economico-financiare inregistrate de societatile cu participare turca la capital: 30,9% din cifra de afaceri, 54,3% din profitul brut, 38,1 din valoarea activelor si 63,4% din numarul total de salariati.

3.4.1. Industria extractiva

3.4.1.1. Prezentare generala

Comparativ cu anul 1999, in anul 2000 industria extractiva a inregistrat o crestere de 7% in volum absolut. Valoarea productiei din industria extractiva s-a situat in anul 2000 la 2,1 miliarde dolari, respectiv 9,9% din totalul valorii productiei industriale.

Productia realizata in industria extractiva

3.4.1.2. Realizari pe relatia romano-turca

In ramura industriei extractive relatia romano-turca este nesemnificativa.

3.4.2. Industria energetica

3.4.2.1. Prezentare generala

Dintre toate sectoarele industriale cel energetic a inregistrat cea mai mare crestere, 9,4% in volum absolut, in anul 2000 fata de anul 1999.

Valoarea productiei din industria energetica din anul precedent s-a cifrat la aproximativ 1 miliard de dolari, respectiv 4,8% din valoarea productiei industriale.

Productia de energie electrica si termica

Principalele resurse de energie primara masurate in mii tone combustibil conventional au fost de 51109,0, din care productie autohtona 36195,7 si importuri 14913,3 mii tone combustibil conventional.

3.4.2.2. Realizari pe relatia romano-turca

Societatile romano-turce nu au inregistrat rezultate economico-financiare in anul 1999, in domeniul productiei, transportului si distributiei de energie electrica si termica, gaze si apa calda.

3.4.3. Industria alimentara

3.4.3.1. Prezentare generala

Cresterea inregistrata de industria alimentara in anul 2000 fata de anul 1999 a fost de 9,4% in volum absolut.
Calculata valoric productia industriei alimentare a fost in anul 2000 de 3,28 miliarde dolari, respectiv 15,7% din totalul productiei industriale. Ponderea detinuta in totalul productiei din industria prelucratoare a fost de 18,36%.

Productia realizata in industria alimentara

3.4.3.2. Realizari pe relatia romano-turca

Dintre toate ramurile industriale, in industria alimentara societatile romano-turce au inregistrat cele mai ridicate valori ale indicatorilor financiari analizati.

Daca analizam ponderile detinute de societatile romano-turce in rezultatele tuturor societatilor din Romania, din fiecare ramura de activitate, vom constata ca in idustria alimentara acestea ating valorile maxime.

3.4.4. Industria textila, a confectiilor si incaltamintei

3.4.4.1. Prezentare generala

In anul 2000 aceasta ramura a inregistrat fata de anul 1999, cea mai mare crestere dintre toate ramurile industriei prelucratoare (53,7 %).
Valoarea productiei din industria textila, a confectiilor si a incaltamintei din anul precedent s-a cifrat la 2,3 miliarde dolari, reprezentand aproximativ 11% din valoarea productiei industriale totale.
In valoarea productiei din industria prelucratoare aceasta ramura a reprezentat 12,87%.

Cantitativ productia realizata in industria textila, a confectiilor si a incaltamintei a fost urmatoarea:

3.4.4.2. Realizari pe relatia romano-turca

Dintre societatile romane-turce active din punct de vedere economic in anul 1999, cele care si-au desfasurat activitate in industria pielariei si incaltamintei au inregistrat cea mai ridicata rata a profitului, 27,5%, calculata prin cifra de afaceri

3.4.5. Chimie si fibre sintetice si artificiale

3.4.5.1. Prezentare generala

Aceasta ramura industriala s-a inscris in tendinta de anul trecut a productiei industriale, inregistrand o crestere in volum absolut de 24,0%. Valoric productia acestei ramuri s-a cifrat in anul 2000 la 1,81 miliarde dolari, reprezentand 8,7% din productia industriala totala.

3.4.5.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.4.6. Metalurgie

3.4.6.1. Prezentare generala

In anul 2000, industria metalurgica a inregistrat o crestere in volum absolut de 22,1% fata de anul 1999.
Valoarea productiei metalurgice a fost de aproximativ 3,55 miliarde dolari, ceea ce reprezinta 17% din valoarea intregii productii industriale.
Cele mai importante produse ale acestei ramuri, otelul brut si laminatele finite pline din fier cald, au inregistrat valori cantitative de 4.770,2 mii tone si repectiv 3.675, 7 mii tone.

3.4.6.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.4.7. Industria constructiilor de masini si echipamente

3.4.7.1. Prezentare generala

Cresterea productiei industriale de masini si echipamente, in anul 2000 fata de anul 1999, a fost de 28,5% in volum absolut.
Valoric productia acestei ramuri a fost de aproximativ 1 miliard de dolari, ceea ce inseamna 4,8% din valoarea productiei industriale totale.
Din punct de vedere cantitativ produsele acestei industrii au avut urmatoarele valori:

3.4.7.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.4.8. Industria electrotehnica si electronica

3.4.8.1. Prezentare generala

Evolutia productiei acestui sector industrial, in anul 2000 fata de 1999, a fost contradictorie. Unele ramuri industriale au inregistrat scaderi spectaculoase (echipamente, aparate de radio, televiziune -74,1%), altele inregistrand usoare cresteri (aparatura si instrumente medicale de precizie, optica si ceasornicarie +5,9%).
Valoarea productiei din acest domeniu s-a cifrat in anul 2000 la 561,2 milioane dolari, ceea ce reprezinta 2,68% din totalul productiei industriale.

Productia realizata in industria electrotehnica si electronica:

3.4.8.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.4.9. Industria mobilei

3.4.9.1. Prezentare generala

Industria mobilei a inregistrat in anul 2000 o crestere de 7,5% fata de anul 1999.
Valoric productia de mobilier a fost in anul 2000 de 404,98 milioane dolari ceea ce inseamna 1,9% din totalul valorii productiei industriale.

3.4.9.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.5. Constructii

3.5.1. Prezentare generala

Valoarea lucrarilor de constructii a fost de 3,1 miliarde de dolari in 2000, cresterea inregistrata fata de anul 1999 fiind de 5,4%. Lucrarile de constructii realizate in sectorul integral privat au reprezentat 87,3%.

Ponderea cea mai mare o reprezinta constructiile noi si reparatiile capitale (79,8%), constructiile noi reprezentand 63,6% din valoarea totala a lucrarilor din costructii.

Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2000 a fost de 26127, inregistrandu-se o scadere fata de anul 1999 de 3390 locuinte.

Numarul de locuinte realizat din subventii bugetare a fost de 1270, mai mic cu 480 fata de 1999.

3.5.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.7. IT & C

3.7.1. Prezentare generala

In Romania se poate spune ca industria IT se afla inca la inceputurile existentei sale, dar exista premisele unei dezvoltari rapide. In ceea ce priveste producatorii de "hard" autohtoni acestia inregistreaza o creestere continua, dar intaietatea le revine tot principalelor companii multinationale in domeniu, mai ales in privinta licitatiilor pentru sisteme complexe. Mai trebuie precizat ca evolutia pietei PC-urilor este tot mai spectaculoasa, vanzarile de unitati fiind in continua crestere: 100.000 de sisteme in anul 2000 si se preconizeaza o crestere la 150.000 de sisteme anul acesta.

Industria de "software" se afla si ea in continua expansiune numarul de firme crescand usor in fiecare an, in prezent fiind in jur de 30. Mai mult de jumatate din firme se afla in Bucuresti, iar ponderea capitalului privat este covarsitoare (93,5%). Cifra de afaceri medie a unei firme de "software" romaneasca este de 1.564.667 dolari in anul 2000, aceasta la un numar mediu de 50 de angajati. De asemenea, ponderea exporturilor din totalul productiei este in crestere de la an la an. Astfel, daca in 1999 era de 28,6% in 2000 a fost de 36,5%.

3.7.2. Achievements on the Romanian Turkish relation

3.9. Turism

3.9.1. Prezentare generala

Din activitatile de turism si de asistenta turistica a rezultat in anul 2000, o cifra de afaceri mai mica cu 21,3% fata de cea obtinuta in anul 1999.

Structura numarului de unitati cu functiuni de cazare turistica, pe destinatii turistice

Structura capacitatii de cazare turistica (numar de locuri), pe destinatii turistice

Turismul international al Romaniei (In mii sosiri/plecari)

Numarul turistilor din Turcia, cazati in unitatile turistice din Romania, a fost de 32.504 in anul 1999.

3.9.2. Realizari pe relatia romano-turca

3.10. Cooperarea economica romano-turca

3.10.1. Investitia turca in Romania

Structura investitiei din Turcia in Romania, pe ramuri de activitate

Investitia turca in Romania in perioada decembrie 1990 - 31 decembrie 2000 a fost de 225.527,6 mii. USD intr-un numar de 6.689 societati reprezentand 8,6% din numar total al societatilor cu participare straina si 3,7% din valoarea investita in valuta. Turcia este clasata pe locul 10 in clasamentul tarilor dupa participarea straina la capitalul social subscris in perioada decembrie 1990 - 31 decembrie 2000.

3.10.2. Consiliile de afaceri bilaterale

• 1995 - crearea Consiliului de Afaceri turco - roman (Presedinte dl. Komuran Gortuk - holdingul Bayindir);
• 1996 - crearea Consiliului de afaceri romano-turc (27 membri fondatori la care s-au alaturat ulterior si alte firme, in prezent numarand in total 35 membri).

Presedintele partii romane este domnul George Cojocaru - Presedinte CCIRB iar presedintele partii turce este Domnul Muhtar KENT, presedintele Anatolu Efes.

Reuniunile Consiliului de Afaceri romano-turc sunt anuale si s-au desfasurat astfel :

• martie 1997 la Bucuresti;
• martie 1998 la Samsun - Turcia;
• 2-3 iulie 2001 Bucuresti.

3.10.3. Asociatiile de afaceri bilaterale

• Camera de Comert si Industrie Romania Turcia infiintata in 1995 la Bucuresti cu urmatoarele caracteristici :
  • institutie neguvernamentala, independenta non profit
  • sediul Bd. Libertatii nr.1, bl.A1, et.4, ap.83 Bucuresti
  • scopul constituirii - promovarea legaturilor comerciale intre Romania si Turcia
  • conducerea camerei - Presedinte Domnul Tamer Atalay care este si vicepresedinte al Consiliului de Afaceri romano-turc si Vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Uniunii Camerelor de Comert si Industrie Bilaterale din Romania.
  • membra afiliata a CCIRB.
• Asociatia Oamenilor de Afaceri Turci (din România) - TIAD, înfiintata în 1993, la Bucuresti, cu urmatoarele caracteristici :
  • institutie neguvernamentala, independenta, non-profit;
    sediul : Bd. Unirii nr. 73, bl. G3, et.6, ap.50, sector 3, Bucuresti;
    scopul constituirii : dezvoltarea relatiilor economice, sociale si culturale între România si Turcia; sprijinirea activitatilor investitionale si comerciale în România ale oamenilor de afaceri turci;
    organele de conducere ale Asociatiei :
    • Adunarea Generala;
    • Consiliul de Conducere;
  • Presedinte, dl. Dr. Dursun Altînîsîk, care este si Vicepresedinte al federatiei Asociatiilor Oamenilor de Afaceri Turci din Europa (cu sediul în Koln - Germania);
  • membra afiliata a CCIRB.

3.10.4. Acorduri bilaterale

• Guvernamentale
  • Acord intre Romania si Turcia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere - 01.07.1986;
  • Acord intre Guvernele Romaniei si Turciei privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor - 24.01.1991;
  • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Turciei privind stabilirea unor legaturi directe pe Marea Neagra, intre porturile romanesti si turce - 08.04.1982;
  • Acord prin schimb de scrisori privind trecerea de la sistemul de plati in clearing la sistemul de plata in devize liber convertibile a schimburilor comerciale romano-turce - 14.03.1973;
  • Acord de Comert Liber intre Romania si Turcia - 29.04.1997
• Intre CCIRB si omologii din Turcia :
  • Uniunea Camerelor de Comert, Industrie, Navigatie si Bursa din Turcia. In cadrul CCIRB si al Uniunii Camerelor din Turcia au fost create, prin reciprocitate, Sectii de Relatii, din anul 1975, prin semnarea unui protocol de colaborare la Bucuresti. Uniunea Camerelor de Comert, Industrie si Navigatie din Turcia - decembrie 1996
  • Camera de Comert din Izmir - 29.06.1998
  • Camera de Comert din Istanbul - 1996
  • Camera de Industrie din Istanbul - 26.04.1994 la Bucuresti
  • Camera de Comert si Industrie din Antakya
  • Camera de Comert din Eskisehir - 1.11.1994 la Bucuresti
  • Camera de Comert si Industrie din Bursa - octombrie 1996
  • Consiliul de Afaceri Romano-Turc - august 1996.

Alte organisme cu care colaboreaza CCIRB :

• DEIK (Foreign Economic Relation Board)
• IGEME (Centrul de Promovare a Exporturilor)
• KOSGEB (Asociatia Firmelor Mici si Mijlocii din Turcia).

3.10.5 Participari comune in initiative regionale

a) ABC - Asociatia Camerelor de Comert (link abc infos)

CCIRB este membru fondator. In perioada in care, conform principiului rotatiei, a detinut presedintia (1999), a adus cateva elemente de noutate :

• organizarea pentru prima oara a unui eveniment de tip Balcan Parteneriat, fara nici un sprijin financiar (nici de la statul roman, nici de la organisme internationale), menit sa asigure contacte directe intre firmele din aceasta zona si dezvoltarea comertului si cooperarii interbalcanice;
• organizarea primului forum de turism, devenit acum manifestare traditionala, preluata si continuata acum de partea turca;
• editarea in continuare a ghidului de prezentare a ABC, permanent adus la zi, si a publicatiei bianuale a organizatiei, cu reglementari legale in vigoare si prezentari ale stadiului de dezvoltare economica a tarilor membre;
• realizarea unui acord regional de colaborare si armonizare a reglementarilor privind arbitrajul comercial;
• adoptarea unui cod de etica in afaceri;
• participarea reciproca cu stand de informare la targul Balcanic, institutionalizat prin rotatie si grefat pe cate o participare expozitionala de marca din fiecare tara-gazda;
• dezvoltarea colaborarii cu Euro Chambres si cu Asociatia Camerelor de Comert din Zona Marii Negre si din Zona Marii Mediterane (ultimele 2 in faza de discutie);
• implicarea ABC in procesul de reconstructie regionala, in conformitate cu Pactul de Stabilitate pentru SE Europei;
• instituirea unei grupe de lucru pe informatica, cu realizarea unei baze de date comune, care sa ajute la o mai buna cunoastere a potentialului de cooperare si la o usurare a procesului de identificare a oportunitatilor de afaceri (ABC Infos);
• implicarea activa in programul de perfectionare a activitatii ABC, cu asistenta DIHT Germania, program gazduit la sediul de operatiuni in Bulgaria;

b) Implicarea CCIRB in modul de aplicare cat mai concreta a prevederilor pactului de stabilitate in Balcani :

• contributii active, alaturi de guvernul Romaniei, la realizarea studiului de evaluare regionala "Investment Compact" si la identificarea cat mai multor proiecte concrete de cooperare transfrontaliera pentru reconstructia zonei, atat de afectata de perioada conflictului din regiune. De mentionat aici utilizarea bazei de date PARTINVEST, in cadrul mesei de lucru nr. 2 privind relatiile economice in cadrul pactului de stabilitate;
• participare activa, cu contributia de substanta, la conferinte si forumuri de afaceri organizate in zona, inclusiv promovarea in randul comunitatii de afaceri din Romania a tuturor informatiilor, prin organizarea de licitatii pentru proiectele de reconstructie (realizarea de link-uri intre pagina web a CCIRB si pagina web a MAE, privind pactul de stabilitate).

c) Cooperarea in cadrul Marii Negre. CCIRB este implicata pe 2 paliere :

• Comitetul Director al Consiliului de Cooperare Economica al Marii Negre si respectiv Asociatia Camerelor de Comert Balcanice;
• in anul 2000, cand s-a aflat la conducerea Comitetului Director al Consiliului, CCIRB s-a straduit sa aduca cat mai multe elemente concrete, menite sa puna in valoarea potentialul economic al zonei;
• realizarea unui grup de lucru cu profil de informatica, cu propunerea unei solutii viabile de creare si exploatare in comun a unei baze de date unitare privind legislatia economica si oportunitatile de afaceri ale tarilor membre.
• BSEC BIN;
• promovarea ideii de implicarea cat mai activa a comunitatii de afaceri din zona Marii Negre, alaturi de cele din zona Balcanica, in procesul de reconstructie prevazut de pactul de stabilitate;
• participarea activa la conferinta si forumurile de afaceri vizand cooperarea in zona Marii Negre, cu accent specific de fiecare data pe necesitatea transformarii bancii de dezvoltare a Marii Negre intr-un adevarat instrument de lucru pentru firmele din zona.